Chestionar de evaluare a copingului cognitiv-emoţional

Scop
CERQ evaluează sănătatea mintală prin identificarea strategiilor de coping cognitiv-emoțional pe care o persoană le utilizează atunci când se confruntă cu situații sau evenimente negative. Este un instrument multidimensional, conceput special pentru a surprinde gândurile pe care oamenii le au după ce trăiesc experiențe dificile, nu comportamentele lor efective.

Grup țintă
Adolescenți și adulți (13–67 de ani), populație clinică și non-clinică.

Ce măsoară?
CERQ investighează frecvența utilizării unor strategii de coping prin intermediul a 9 scale:

1. Auto-culpabilizare – tendința de a se învinovăți pentru situația trăită

2. Acceptare – recunoașterea și acceptarea evenimentului negativ

3. Ruminare – repetarea obsesivă a gândurilor legate de situație

4. Refocalizare pozitivă – concentrarea pe aspecte pozitive

5. Refocalizare pe planificare – orientarea către soluții și pași concreți

6. Reevaluare pozitivă – reinterpretarea situației într-un mod constructiv

7. Punerea în perspectivă – compararea cu alte situații pentru a reduce impactul

8. Catastrofare – anticiparea celor mai grave consecințe

9. Culpabilizarea celorlalți – atribuirea responsabilității altor persoane

Aplicabilitate

• evaluarea strategiilor de coping în populația generală

• screening și diagnoză clinică (depresie, anxietate, tulburări de stres posttraumatic)

• consiliere și psihoterapie, pentru identificarea strategiilor dezadaptative și stimularea celor sănătoase

Avizare
Instrument avizat de Colegiul Psihologilor din România, utilizat atât în cercetare, cât și în practica clinică.

Cele 9 strategii de coping evaluate de CERQ

1. Auto-culpabilizarea

"Totul e din vina mea."
Această strategie presupune să ne învinovățim excesiv pentru situațiile negative. Uneori, recunoașterea responsabilității ne poate ajuta să învățăm din greșeli. Însă atunci când auto-culpabilizarea devine dominantă, riscă să ducă la scăderea stimei de sine și la depresie.

2. Acceptarea

"Asta s-a întâmplat și trebuie să merg mai departe."
Acceptarea presupune recunoașterea realității, fără a o mai combate sau nega. Nu înseamnă resemnare, ci o atitudine realistă care ne permite să trecem mai departe și să căutăm soluții.

3. Ruminarea

"De ce mi s-a întâmplat asta? Ce ar fi fost dacă…?"
Ruminarea înseamnă a relua în mod repetitiv gândurile despre o situație neplăcută. Deși uneori ne ajută să procesăm experiența, atunci când persistă prea mult poate deveni un blocaj și crește riscul de anxietate sau depresie.

4. Refocalizarea pozitivă

"Am trecut prin asta, dar mă pot bucura și de alte lucruri."
Această strategie presupune să ne orientăm atenția spre aspectele pozitive din viață, chiar și în mijlocul dificultăților. Refocalizarea pozitivă este un factor important de reziliență și sănătate emoțională.

5. Refocalizarea pe planificare

"Ok, ce pași concreți pot face acum?"
O strategie activă și constructivă. În loc să ne blocăm pe problemă, începem să facem un plan cu pași clari pentru a depăși situația. Refocalizarea pe planificare crește sentimentul de control și încredere în sine.

6. Reevaluarea pozitivă

"Această experiență m-a făcut mai puternic."
Reevaluarea pozitivă înseamnă să dăm o nouă semnificație unei situații dificile, să o transformăm într-o lecție sau oportunitate de creștere. Este una dintre strategiile cel mai puternic corelate cu sănătatea mintală bună.

7. Punerea în perspectivă

"Sunt probleme mai mari pe lume, situația mea nu e chiar atât de gravă."
Această strategie presupune compararea situației trăite cu altele, pentru a diminua impactul emoțional. Ajută la reducerea intensității trăirilor negative și la menținerea echilibrului emoțional.

8. Catastrofarea

"E groaznic, nu se va termina niciodată, totul se va prăbuși."
Catastrofarea înseamnă să anticipăm cele mai grave consecințe posibile. Este o strategie dezadaptativă, care amplifică anxietatea și blochează găsirea unor soluții reale.

9. Culpabilizarea celorlalți

"Din cauza lor am ajuns aici."
A pune vina exclusiv pe ceilalți poate aduce o ușurare temporară, dar pe termen lung întreține conflictele și împiedică asumarea responsabilității personale.

De ce este important să ne cunoaștem stilul de coping?

Fiecare dintre noi folosește, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate aceste strategii. Nu există "alb sau negru". Diferența o face echilibrul și frecvența.

• Dacă ne bazăm prea mult pe auto-culpabilizare, ruminare sau catastrofare → riscăm anxietate și depresie.

• Dacă activăm mai des strategiile pozitive (reevaluarea pozitivă, refocalizarea pe planificare, acceptarea) → avem mai multe resurse pentru a trece prin viață cu reziliență.

Evaluarea psihologică

Chestionarul CERQ este un instrument științific, utilizat pentru a măsura aceste strategii și pentru a identifica zonele vulnerabile. El poate fi aplicat atât în populația clinică, cât și în populația generală, fiind util de la adolescenți până la adulți.

În cadrul unei evaluări psihologice, rezultatele CERQ oferă informații valoroase pentru:

• diagnostic clinic,

• planuri de intervenție în consiliere sau psihoterapie,

• dezvoltare personală și autocunoaștere.

Concluzie

Strategiile de coping cognitiv-emoțional sunt ca o "trusă de unelte mentale". Unele ne ajută să construim, altele ne pot sabota. Vestea bună este că aceste strategii pot fi antrenate și schimbate.

📌 Întrebare pentru tine:
Tu ce strategie de coping folosești cel mai des atunci când treci printr-o situație dificilă?