SACS – Scala de Abordare Strategică a Copingului

 Scop

SACS evaluează sănătatea mintală prin identificarea strategiilor de coping comportamental, adică felul în care o persoană reacționează efectiv în fața unei situații dificile.

Grup țintă
Adulți din populația generală, cu vârsta între 18–80 de ani.

Ce aduce nou?
Spre deosebire de alte chestionare de coping (ex. CERQ, axat pe gânduri și interpretări), SACS se referă în mod exclusiv la modul concret de reacție comportamentală după experiențe negative:

• activ vs. pasiv,

• prosocial vs. antisocial,

• direct vs. indirect.

Cele 9 scale de evaluare

1. Acțiune asertivă – exprimarea clară și fermă a opiniilor și nevoilor proprii, respectându-i pe ceilalți.

2. Relaționare socială – menținerea și întărirea legăturilor cu ceilalți în perioade dificile.

3. Căutarea suportului social – apelarea directă la sprijinul prietenilor, familiei sau comunității.

4. Acțiune prudentă – evaluarea atentă a situației înainte de a lua o decizie.

5. Acțiune instinctivă – reacții rapide, ghidate mai mult de impuls decât de rațiune.

6. Evitare – amânarea sau ignorarea situației pentru a reduce disconfortul emoțional.

7. Acțiune indirectă – rezolvarea situației prin metode ocolite (ex. aluzii, ironie, comportamente subtile).

8. Acțiune antisocială – comportamente care încalcă normele sociale pentru a face față situației.

9. Acțiune agresivă – răspunsuri ostile sau violente, fizice sau verbale.

Aplicabilitate

• oferă o imagine clară asupra modului în care o persoană reacționează efectiv în fața stresului și conflictelor,

• util în evaluarea clinică și consiliere psihologică,

• relevant și pentru mediul organizațional, unde strategiile de coping influențează relațiile de muncă.

Avizare
Avizat de Colegiul Psihologilor din România.

Cum reacționăm în fața dificultăților? Strategiile de coping comportamental evaluate prin SACS 

Atunci când trecem prin situații stresante sau negative, fiecare dintre noi reacționează diferit. Unii își caută prietenii pentru sprijin, alții preferă să evite confruntarea, iar alții răbufnesc impulsiv. Aceste reacții nu sunt întâmplătoare: ele fac parte din strategiile de coping pe care le folosim pentru a face față stresului.

Dacă unele strategii ne ajută să depășim mai ușor provocările, altele, dimpotrivă, pot întreține problemele și relațiile tensionate. Pentru a înțelege mai bine aceste mecanisme, psihologia utilizează instrumente validate științific, iar unul dintre cele mai complete este SACS (Scala de Abordare Strategică a Copingului).

Ce este SACS?

SACS este un chestionar multidimensional care evaluează comportamentele pe care o persoană le adoptă după ce trece prin situații dificile sau negative.

Spre deosebire de alte chestionare, precum CERQ (care analizează gândurile și interpretările legate de evenimente), SACS se concentrează exclusiv pe comportamente: ce facem efectiv atunci când suntem supuși stresului.

Grup țintă

SACS este destinat persoanelor din populația generală, cu vârste între 18 și 80 de ani, și poate fi aplicat atât în contexte clinice, cât și în consiliere sau dezvoltare personală.

Cele 9 strategii de coping măsurate prin SACS

1. Acțiune asertivă

Exprimarea directă, clară și fermă a propriilor opinii și nevoi, cu respect față de ceilalți. Este una dintre strategiile cele mai eficiente și sănătoase, pentru că favorizează comunicarea deschisă și rezolvarea conflictelor.

2. Relaționare socială

Tendința de a întări legăturile cu ceilalți, de a menține contactul social chiar și în perioade de stres. Relațiile de calitate sunt un factor de protecție important pentru sănătatea psihică.

3. Căutarea suportului social

Implica apelarea la prieteni, familie sau colegi pentru ajutor concret sau emoțional. Este o strategie adaptativă, care previne izolarea și favorizează reziliența.

4. Acțiune prudentă

Reacționarea cu calm și analiză atentă înainte de a lua decizii. Persoanele care utilizează această strategie cântăresc riscurile și beneficiile înainte de a acționa.

5. Acțiune instinctivă

Răspunsuri rapide, ghidate mai degrabă de emoții și impulsuri decât de rațiune. Poate fi utilă în situații de urgență, dar, pe termen lung, riscă să ducă la decizii mai puțin inspirate.

6. Evitarea

Amânarea sau evitarea confruntării cu problema. Poate aduce o reducere temporară a stresului, dar, dacă este folosită excesiv, menține dificultățile nerezolvate și amplifică tensiunile.

7. Acțiune indirectă

Rezolvarea conflictelor pe căi ocolite: ironii, aluzii, strategii subtile în loc de confruntare directă. Poate păstra aparențele sociale, dar adesea complică relațiile pe termen lung.

8. Acțiune antisocială

Comportamente care încalcă normele sociale pentru a face față situațiilor stresante. Exemple: manipularea, minciuna sau comportamentele orientate împotriva celorlalți. Este o strategie dezadaptativă, care dăunează relațiilor.

9. Acțiune agresivă

Răspunsuri ostile, verbale sau fizice. Deși oferă o descărcare emoțională rapidă, nu rezolvă problema de fond și poate duce la conflicte și izolare.

De ce este important să ne cunoaștem strategiile de coping?

Pentru că felul în care reacționăm la stres influențează direct:

• sănătatea noastră emoțională,

• calitatea relațiilor cu ceilalți,

• succesul în plan profesional și personal.

📌 Persoanele care folosesc mai des strategii adaptative (acțiune asertivă, căutarea suportului social, relaționare) reușesc de obicei să gestioneze mai bine situațiile dificile.
📌 Cei care se bazează predominant pe strategii dezadaptative (agresivitate, evitare, acțiuni antisociale) riscă să rămână blocați în probleme sau să creeze tensiuni suplimentare.

Cum se folosește SACS în evaluarea psihologică?

În cadrul unei evaluări clinice sau de consiliere psihologică, SACS oferă un profil detaliat al comportamentelor de coping. Această informație poate fi extrem de valoroasă:

• pentru identificarea strategiilor nesănătoase și înlocuirea lor cu alternative adaptative,

• pentru personalizarea intervențiilor psihologice,

• pentru dezvoltarea abilităților de comunicare și rezolvare a conflictelor.

Concluzie

Fiecare dintre noi are un "stil personal" de a face față stresului. SACS ne ajută să înțelegem ce strategii de coping comportamental folosim cel mai des – și dacă acestea ne ajută cu adevărat sau, din contră, ne pun piedici.

📌 Întrebare pentru reflecție:
Tu cum reacționezi atunci când viața te pune la încercare? Alegi să comunici deschis și să cauți sprijin sau, din contră, eviți și amâni confruntarea?